Tăceri se astern între noi…
De ieri ne va despărţi o eternitate.
Promit să nu sufăr cum am făcut până azi!
Promit să încerc să îţi uit absenţa!
Promit să nu-ţi mai rostesc numele, ci să vorbesc în termeni
de stare civilă!
Promit să-ţi mulţumesc mereu pentru că m-ai ferit de tine!
Promit să fiu eu, şi nu cea care ţi-a cerşit din priviri o
vorbă bună.
Promit să nu îţi mai acord clipa...
Deschid cutia de tinichea din sufletul meu:
Oare nu e un loc prea confortabil pentru amintirea ta?
Ah, nu ţi-am promis să te iert.
Am încercat. Dar deşi cuiele ies uşor, găurile nu se astupă
vreodată!
Nu mai ai nici măcar un strop de cer să-l foloseşti ca
vopsea
Să-mi mâzgâleşti sufletul.
Falsele păreri de rău ia-le cu tine.
Şi minciunile şi
răul ce ştiuşi a-l face...
Du-le cu tine,
dincolo de Stix!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu